Noul președinte al Poloniei taie ajutoarele pentru refugiații ucraineni și acordă întâietate interesului național. Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR de la București face exact opusul

Polonia sub Donald Tusk, una dintre țările care a susținut cel mai mult Ucraina în războiul cu Rusia, schimbă radical direcția. Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki a anunțat luni un pachet de măsuri prin care vrea să limiteze accesul refugiaților ucraineni la beneficii și, în același timp, să interzică glorificarea liderului naționalist Stepan Bandera și a armatei sale insurgente – responsabili de masacrele împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În prezent, Polonia găzduiește aproximativ 1,5 milioane de refugiați ucraineni. Aceștia beneficiază de un ajutor lunar de 800 de zloți (aproximativ 950 lei) pentru fiecare copil înscris la școală, dar președintele polonez consideră că asemenea beneficii ar trebui acordate doar celor care muncesc legal în Polonia. De asemenea, accesul gratuit la servicii medicale urmează să fie restrâns.

„Ajutoarele trebuie să fie condiționate de contribuția la societatea poloneză. Nu putem susține la nesfârșit o povară socială uriașă în timp ce propriul popor se confruntă cu dificultăți”, a transmis Nawrocki.

În plus, proiectul său de lege interzice promovarea lui Stepan Bandera și a simbolurilor armatei sale, considerate echivalente cu simbolurile nazismului și comunismului. Aceste măsuri au fost bine primite de o parte a societății poloneze, care reclamă de ani de zile umilirea memoriei victimelor de la Volînia și povara financiară a întreținerii refugiaților.

Măsuri similare de reducere a ajutoarelor pentru ucraineni sunt discutate și în Germania, dar și în alte state europene.

În România însă, situația este complet opusă. Guvernul Bolojan și ministrul Moșteanu continuă să trimită pachete militare Ucrainei – al 23-lea este deja pregătit – și să ofere refugiaților ucraineni acces deplin la școli, spitale și subvenții, fără a condiționa nimic și fără a-și pune problema prosperității cetățenilor români. Dacă Polonia apără interesele naționale și memoria propriilor martiri, Guvernul și Președinția de la București rămân prizonierul unei politici externe servile, sacrificând resursele și demnitatea românilor pentru o agendă dictată de Bruxelles.